COPARTICIPÁRE, coparticipări, s. f. Acțiunea de a coparticipa și rezultatul ei; participare la ceva împreună cu alții; coparticipație. – V. coparticipa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

COPARTICIPÁRE s.f. Acțiunea de a coparticipa și rezultatul ei; participare în comun (la ceva); coparticipație. [< coparticipa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COPARTICIPÁRE s. coparticipație. (~ la beneficiu.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

coparticipáre s. f. → participare
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COPARTICIPÁ, copartícip, vb. I. Intranz. A participa la ceva împreună cu alții. – Din fr. coparticiper.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

COPARTICIPÁ vb. I. intr. A participa la ceva împreună cu alții. [Cf. fr. coparticiper].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COPARTICIPÁ vb. intr. a participa la ceva împreună cu alții. (< fr. coparticiper)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

coparticipá vb., ind. prez. 1 sg. copartícip, 3 sg. și pl. copartícipă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink