copăit - definiție și paradigmă | dexonline

info

3 intrări

9 definiții

Explicative DEX

copăit sn [At: DA ms / V: ~poit^[1] / E: copăi] (Reg) Copăire.

Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

❍ COPĂIT sbst. Olten. Băn. 🚜 Faptul de a copăi; îngropatul, mușuroitul porumbului.

copăit n. Mold. îngropatul porumbului. [Tras din slav. KOPATĬ, a săpa].

copăi vt [At: DAMÉ, T. 62 / V: ~poi / Pzi: ~esc / E: vsl копати, srb. kopati, bg. копая] (Trs) A prăși.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

copoi² v vz copăi^[1] corectat(ă)

copai → copăi — Ladislau Strifler

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

❍ COPĂI (-ăesc) vb. tr. Olten. Băn. 🚜 A îngropa porumbul, a-l mușuroi [srb. kopati].

❍ COPOI = COPĂI.

Arhaisme și regionalisme

copăit s.n. (reg.) îngropatul porumbului, mușuroitul acestuia.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

copăi, copăiesc, vb. IV (reg.) a săpa, a prăși, a mușuroi (pământul).

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: copăit (acțiune)

copăit² (s.n.) substantiv neutru (numai) singular

substantiv neutru (N29)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	copăit	copăitul
nominativ-acuzativ	plural	—	—
genitiv-dativ	singular	copăit	copăitului
genitiv-dativ	plural	—	—
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

Intrare: copăit (part.)

copăit¹ (part.)

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	copăit	copăitul	copăită	copăita
nominativ-acuzativ	plural	copăiți	copăiții	copăite	copăitele
genitiv-dativ	singular	copăit	copăitului	copăite	copăitei
genitiv-dativ	plural	copăiți	copăiților	copăite	copăitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: copăi

copăi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) copăi	copăire	copăit copăitu‑	copăind copăindu‑	singular	plural
		(a) copăi	copăire	copăit copăitu‑	copăind copăindu‑	copăiește	copăiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	copăiesc	(să) copăiesc	copăiam	copăii	copăisem
	a II-a (tu)	copăiești	(să) copăiești	copăiai	copăiși	copăiseși
	a III-a (el, ea)	copăiește	(să) copăiască	copăia	copăi	copăise
plural	I (noi)	copăim	(să) copăim	copăiam	copăirăm	copăiserăm copăisem
	a II-a (voi)	copăiți	(să) copăiți	copăiați	copăirăți	copăiserăți copăiseți
	a III-a (ei, ele)	copăiesc	(să) copăiască	copăiau	copăiră	copăiseră

copoi (vb.) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT408)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) copoi	copoire	copoit copoitu‑	copoind copoindu‑	singular	plural
		(a) copoi	copoire	copoit copoitu‑	copoind copoindu‑	copoiește	copoiți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	copoiesc	(să) copoiesc	copoiam	copoii	copoisem
	a II-a (tu)	copoiești	(să) copoiești	copoiai	copoiși	copoiseși
	a III-a (el, ea)	copoiește	(să) copoiască	copoia	copoi	copoise
plural	I (noi)	copoim	(să) copoim	copoiam	copoirăm	copoiserăm copoisem
	a II-a (voi)	copoiți	(să) copoiți	copoiați	copoirăți	copoiserăți copoiseți
	a III-a (ei, ele)	copoiesc	(să) copoiască	copoiau	copoiră	copoiseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

copăitsubstantiv neutru

1. regional Copăire. MDA2

sinonime: copăire

etimologie:

copăi MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.