3 definiții pentru coordonativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COORDONATIV, -Ă adj. grup ~ = grup de cuvinte cu rol de părți de propoziție nepredicative, în relație de coordonare, nedependente sau dependente de un element regent, comun tuturor, ori regente față de un element subordonat tuturor. (< germ. koordinativ)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
coordonativ adj. m., pl. coordonativi; f. sg. coordonativă, pl. coordonative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COORDONATIV, -Ă adj. <cf. fr. coordonnatif): în sintagma grup coordonativ (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
Intrare: coordonativ
coordonativ adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
coordonativ, coordonativăadjectiv
- 1. Grup coordonativ = grup de cuvinte cu rol de părți de propoziție nepredicative, în relație de coordonare, nedependente sau dependente de un element regent, comun tuturor, ori regente față de un element subordonat tuturor. MDN '00
etimologie:
- koordinativ MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.