2 definiții pentru cooptațiune
Explicative DEX
cooptațiune sf [At: DA ms / Pl: ~ni / E: fr cooptation, lat cooptatio] (Înv) Cooptare.
*cooptațiúne f. (lat. cooptátio, -ónis). Admitere extraordinară fără formalitățĭ într’un corp. – Și -áție și -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: cooptațiune
cooptațiune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||