8 definiții pentru cooperativ
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COOPERATIV, -Ă, cooperativi, -e, adj. Care cooperează; binevoitor. – Din fr. coopératif.
COOPERATIV, -Ă, cooperativi, -e, adj. Care cooperează; binevoitor. – Din fr. coopératif.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
cooperativ, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr coopératif] 1-2 Care cooperează (1-2) Si: binevoitor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COOPERATIV, -Ă adj. Cooperatist. ♦ (Rar) Care cooperează, binevoitor. [< fr. coopératif].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
COOPERATIV, -Ă adj. care cooperează; binevoitor. (< fr. coopératif)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cooperativ a. care face ca opintirile tuturor celor interesați să contribue la îmbunătățirea fiecăruia: societate cooperativă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*cooperatív, -ă adj. (d. cooperat cu sufixu -iv; fr. -atif). Care are de scop o cooperațiune: societate cooperativă.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+cooperativ adj. m., pl. cooperativi; f. cooperativă, pl. cooperative (și în: societate cooperativă)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cooperativ adj. m. (sil. co-o-), pl. cooperativi; f. sg. cooperativă, pl. cooperative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
cooperativ, cooperativăadjectiv
- 1. Care cooperează. MDA2 DEX '09 DEX '98 DNsinonime: binevoitor
- 2. Cooperatist. DNsinonime: cooperatist
etimologie:
- coopératif MDA2 DEX '09 DEX '98 DN