Cook m. (cit. Cuk), ilustru navigator englez, făcu de trei ori ocolul lumii, descoperi Noua-Zelanda și Noua-Caledonia si fu asasinat de indigeni în insulele Sandwich (1728-1779).

Cook n. 1. (Arhipelagul), insule engleze în Polinezia, descoperite de Cook: 20.000 loc.; 2. (Strâmtoarea), braț de mare între cele două insule principale din Noua-Zelanda.

COOK [cuc] 1. James C. (1728-1779), navigator și explorator britanic. A întreprins trei expediții succesive (între 1768 și 1779) în jurul Pămîntului, în care a cercetat Noua Zeelandă și a descoperit țărmul oriental al Australiei, Noua Guinee, Arh. Sandwich de Sud etc. 2. Cook islands, arh. coraligen și vulcanic în Oc. Pacific (Polinezia), între ins. Tonga și Tahiti; 240,1 km²; 17,2 mii loc. (1987). Centrul administrativ: Avarua. Ins. pr.: Rarotonga, Mangaia. Banane, cocotieri, ananas, tomate și citrice. Pescuit de perle. Descoperit de J. Cook în 1773. Dependent de Noua Zeelandă. 3. Str. între Insula de Nord și Insula de Sud a Noii Zeelande, unind M. Tasmaniei cu Oc. Pacific. Lungime: 107 km. Lățime: 22-91 km. Ad. max.: 97 m. Descoperită de J. Cook în 1770. 4. Mount Cook (Aorangi), cel mai înalt vf. din Noua Zeelandă, situat în Insula de Sud. Alt.: 3.764 m. Ghețarul Tasman. Parc național.