2 intrări

2 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONVULSIVANT, -Ă adj., s. n. (substanță) care provoacă convulsii. (< fr. convulsivant)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

convulsivant adj. m., pl. convulsivanți; f. sg. convulsivantă, pl. convulsivante

Intrare: convulsivant (adj.)
convulsivant1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convulsivant
  • convulsivantul
  • convulsivantu‑
  • convulsivantă
  • convulsivanta
plural
  • convulsivanți
  • convulsivanții
  • convulsivante
  • convulsivantele
genitiv-dativ singular
  • convulsivant
  • convulsivantului
  • convulsivante
  • convulsivantei
plural
  • convulsivanți
  • convulsivanților
  • convulsivante
  • convulsivantelor
vocativ singular
plural
Intrare: convulsivant (substanță)
convulsivant2 (s.n.) substantiv neutru (numai) singular
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convulsivant
  • convulsivantul
  • convulsivantu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • convulsivant
  • convulsivantului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

convulsivant, convulsivantăadjectiv
convulsivantsubstantiv neutru

  • 1. (Substanță) care provoacă convulsii. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.