CONVERSÁ, conversez, vb. I. Intranz. A sta de vorbă cu cineva, a întreține o convorbire; a discuta. – Din fr. converser, lat. conversari.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A CONVERSÁ ~éz intranz. A ține o conversație; a sta de vorbă; a convorbi; a discuta; a disputa. /<fr. converser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONVERSÁ vb. I. intr. A vorbi cu cineva, a discuta, a susține o conversație. [< fr. converser, cf. lat. conversari].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONVERSÁ vb. intr. a vorbi cu cineva, a susține o conversație. (< fr. converser, lat. conversari)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONVERSÁ vb. v. discuta.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

conversá vb., ind. prez. 1 sg. converséz, 3 sg. și pl. converseáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*converséz v. intr. (fr. converser, a conversa, d. lat. con-versari, a trăi la un loc. V. vers). Convorbesc, vorbesc familiar cu cineva.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink