CONVALESCÉNȚĂ s. f. Perioadă de tranziție prin care trece un bolnav după vindecare pînă la însănătoșirea deplină; întremare. – Din fr. convalescence, lat. convalescentia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CONVALESCÉNȚĂ f. Perioadă de tranziție între starea activă și revenirea la sănătate. Bolnav în ~. A intra în ~. [G.-D. convalescenței] /<fr. convalescence, lat. convalescentia
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONVALESCÉNȚĂ s.f. Perioada de tranziție între momentul vindecării și însănătoșirea deplină; întremare. [Cf. fr. convalescence, lat. convalescentia].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONVALESCÉNȚĂ s. f. perioadă de tranziție între momentul vindecării unei boli și însănătoșirea deplină. (< fr. convalescence, lat. convalescentia)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONVALESCÉNȚĂ s. (MED.) (înv.) reconvalescență. (Bolnav aflat în ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

convalescénță s. f., g.-d. art. convalescénței
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*convalescénță f., pl. e (lat. convalescentia). Starea celuĭ care se scoală după boală.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink