CONÚBIU s.n. (Latinism) Căsătorie. [< lat. conubium].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONÚBIU s. n. 1. (livr.) căsătorie. 2. (bot.) altoire. (< lat. conubium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

conúbiu s. n., pl. conúbii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink