CONTURNÁRE, conturnări, s. f. Descărcarea electrică ce se produce în stratul gazos care înconjoară un izolator electric. – După fr. contournement.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTURNÁRE s.f. Ocolire a suprafețelor izolate de către un circuit electric. [< conturna, după fr. contournement].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTURNÁRE s. f. 1. acțiunea de a conturna. 2. ocolire a suprafețelor izolate de către un circuit electric; descărcare în stratul gazos care înconjură un izolator. (< conturna)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

conturnáre s. f., g.-d. art. conturnării; pl. conturnări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTURNÁ vb. I. tr. A înconjura, a ocoli. ♦ A încinge, a înconjura (cu ornamente, motive ornamentale). [Cf. it. contornare, fr. contourner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

conturná vb. tr. a înconjura, a ocoli. ♦ a încinge (cu ornamente); a contura (I, 2). (< it. contornare, fr. contourner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

conturná vb., ind. prez. 1 sg. contúrnez, 3 sg. și pl. conturneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink