2 intrări
35 de definiții
din care- explicative (21)
- morfologice (8)
- relaționale (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONTURA, conturez, vb. I. 1. Tranz. A schița, a trasa conturul unui obiect. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) închega în forme precise; a (se) preciza. – Din contur.
CONTURA, conturez, vb. I. 1. Tranz. A schița, a trasa conturul unui obiect. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) închega în forme precise; a (se) preciza. – Din contur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
contura v vz cornora
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
contura vt [At: SADOVEANU, P. S. 197 / Pzi: ~rez / E: contur] 1 vt A trasa conturul unui obiect. 2-3 vtr (Fig) A (se) închega în forme concrete.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONTURA, conturez, vb. I. Tranz. A da unui obiect contururile pe care trebuie să le aibă, a preciza conturul unui lucru. Cînd vorbea, cu patos, își umfla nările și cu mîinile făcea gesturi rotunde, elegante, ca și cum ar fi voit să contureze ceea ce spunea. SADOVEANU, P. S. 197. ◊ Fig. A preciza, a închega în forme precise. Situațiile conturează cu torță personagiile și le transformă în individualități tipice. V. ROM. noiembrie 1953, 285. Grigore o privea stăruitor, ca și cînd gluma i-ar fi răscolit în suflet crîmpeie de visuri ce s-au înăbușit înainte de a se contura în forme. REBREANU, R. I 60.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONTURA vb. I. tr. A da, a preciza conturul unui corp, al unui obiect. ♦ tr., refl. (Fig.) A (se) închega în forme precise; a (se) preciza. [< contur, cf. fr. contourner].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTURA vb. I. tr. 1. a conturna. II. tr., refl. (fig.) a (se) închega în forme precise; a (se) preciza. (< contur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A CONTURA ~ez tranz. 1) (obiecte, lucruri) A prezenta în contur. 2) (planuri, proiecte etc.) A elabora (din timp) în linii mari; a schița. 3) fig. A face să se contureze; a profila; a desena; a zugrăvi. /Din contur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE CONTURA se ~ează intranz. A se închega în contururi precise; a căpăta forme distinctive; a se profila; a se desena; a se zugrăvi. Imaginea satului se ~ează. /Din contur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONTUR, contururi, s. n. Linie închisă care mărginește o suprafață, p. ext., un corp, un obiect. ♦ Reprezentare grafică a liniei care mărginește un obiect, un corp etc. [Pl. și: conture] – Din fr. contour.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
contur sn [At: ARISTIA, PLUT. / V: (înv) ~ă sf (din it contorro) ~ru, ~rn / Pl: ~uri și (rar) ~e / E: fr contour] 1 Linie închisă care mărginește o suprafață, un corp, o figură etc. 2 Reprezentare grafică a unui contur (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
contură sf vz contur
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
conturn sn vz contur
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
conturu sn vz contur
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONTUR, contururi, s. n. Linie închisă care mărginește o parte dintr-o suprafață, p. ext. un corp, un obiect. ♦ Reprezentare grafică a liniei care mărginește un obiect, un corp etc. [Pl. și: conture] – Din fr. contour.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CONTUR, contururi, s. n. Linie sau suprafață care mărginește un obiect. V. margine, formă. Întunerecul se infiltra nesimțit în casă și lucrurile luau înfățișări mai rotunde, își pierdeau contururile, se confundau. REBREANU, R. I 245. Figura ei, odată atîta de frumoasă, Învinețită-și pierde conturu-i grațios. MACEDONSKI, O. I 254. ◊ Fig. Tractoare grele, treceți ca ploile fecunde, Striviți trecutul negru sub pasul vostru dur, Nu numai în pămînturi cuțitul vă pătrunde, Ci taie-n viața noastră un luminos contur. DRAGOMIR, P. 42. ♦ Reprezentare. grafică a liniei sau suprafeței care mărginește un obiect. – Pl. și: (rar) conture (GALACTION, O. I 348, EMINESCU, N. 58).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONTUR s.n. Linie, suprafață care mărginește un corp, un obiect; reprezentare grafică a unei astfel de linii sau suprafețe. [Pl. -uri, -re. / < fr. contour, cf. it. contorno].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTUR s. n. 1. linie închisă care mărginește o suprafață, un corp, un obiect. 2. reprezentare grafică a unei astfel de linii. ◊ (pl.) curbe sinuoase. (< fr. contour)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONTUR ~uri n. Linie închisă care mărginește o suprafață sau un obiect. ~urile munților. ◊ Hartă de ~ hartă geografică pe care sunt însemnate numai liniile care delimitează uscatul și bazinele de apă. /<fr. contour
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
contur n. 1. linie ce delimitează un corp; 2. fig. abia conture triste și umbre au rămas EM.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*contúr n., pl. -urĭ și e (fr. contour, d. it. contorno [supt infl. luĭ tour, turn], d. contornare, a contura. V. torn). Linie care delimitează un corp: în ainte de a picta, trebuĭe să facĭ conturu tablouluĭ. Formă: elegantele contururĭ ale căprioareĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*conturéz v. tr. (fr. contourer, d. it. contornare. V. deturnez). Fac conturu: a contura un tabloŭ. V. refl. Apar în contururĭ: munțiĭ se conturaŭ la orizont. V. profilez.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
contura (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. conturez, 3 conturează; conj. prez. 1 sg. să conturez, 3 să contureze
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
contura (a ~) vb., ind. prez. 3 conturează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
contura vb., ind. prez. 1 sg. conturez, 3 sg. și pl. conturează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
contur s. n., pl. contururi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
contur s. n., pl. contururi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
contur s. n., pl. contururi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
contur, pl. contururi
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
contur, -ururi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONTURA vb. 1. v. profila. 2. a evidenția, a mula, a reliefa. (Rochia îi ~ corpul.) 3. v. schița. 4. v. zugrăvi. 5. v. configura. 6. a descrie, a trasa, (fig.) a scrie. (Apa ~ numeroase cotituri.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONTURA vb. 1. a se delimita, a se desena, a se desluși, a se distinge, a se evidenția, a se preciza, a se profila, a se proiecta, a se reliefa. (Acum imaginea ei se ~ în lumina asfințitului.) 2. a evidenția, a mula, a reliefa (Rochia îi ~ corpul.) 3. a (se) creiona, a (se) schița. (A ~ din cîteva trăsături situația.) 4. a înfățișa, a prezenta, a zugrăvi. (~ sugestiv în tablou bucuria muncii.) 5. a se configura, a se profila, a se structura. (Se ~ într-un anumit fel.) 6. a descrie, a trasa, (fig.) a scrie. (Apa ~ numeroase cotituri.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTUR s. v. circumferință, perimetru.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CONTUR s. 1. v. profil. 2. v. formă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
contur s. v. CIRCUMFERINȚĂ. PERIMETRU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTUR s. 1. profil. (~ al unei piese.) 2. formă, (fig.) relief. (Capătă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
contura, conturezverb
- 1. A schița, a trasa conturul unui obiect. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: conturna
- Cînd vorbea, cu patos, își umfla nările și cu mîinile făcea gesturi rotunde, elegante, ca și cum ar fi voit să contureze ceea ce spunea. SADOVEANU, P. S. 197. DLRLC
-
- 2. A (se) închega în forme precise; a (se) preciza. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Situațiile conturează cu forță personagiile și le transformă în individualități tipice. V. ROM. noiembrie 1953, 285. DLRLC
- Grigore o privea stăruitor, ca și cînd gluma i-ar fi răscolit în suflet crîmpeie de visuri ce s-au înăbușit înainte de a se contura în forme. REBREANU, R. I 60. DLRLC
-
etimologie:
- contur DEX '09 DEX '98 DN
contur, contururisubstantiv neutru
- 1. Linie închisă care mărginește o suprafață, prin extensiune, un corp, un obiect. DEX '09 DLRLC DNsinonime: circumferință perimetru
- Întunerecul se infiltra nesimțit în casă și lucrurile luau înfățișări mai rotunde, își pierdeau contururile, se confundau. REBREANU, R. I 245. DLRLC
- Figura ei, odată atîta de frumoasă, Învinețită-și pierde conturu-i grațios. MACEDONSKI, O. I 254. DLRLC
- Tractoare grele, treceți ca ploile fecunde, Striviți trecutul negru sub pasul vostru dur, Nu numai în pămînturi cuțitul vă pătrunde, Ci taie-n viața noastră un luminos contur. DRAGOMIR, P. 42. DLRLC
- 1.1. Reprezentare grafică a liniei care mărginește un obiect, un corp etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1.1. Curbe sinuoase. MDN '00
-
- 1.2. Hartă de contur = hartă geografică pe care sunt însemnate numai liniile care delimitează uscatul și bazinele de apă. NODEX
-
etimologie:
- contour DEX '09 DEX '98 DN