CONTRATÚRĂ, contrature, s. f. Tură¹ inversă. – Contra¹- + tură.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ionel_bufu | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTRATÚRĂ s. f. tură¹ (1) efectuată în contratimp cu altă tură. (< contra¹- + tură)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

contratúră s. f. → tură
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

contratúră s.f. Tură efectuată în contratimp cu altă tură ◊ „La cererea lui Gh. T, șoferița E.M. a fost repartizată în contra-tură cu el, pe aceeași basculantă. Fiecare îngrijește cu schimbul de fetițe.” Sc. 7 X 78 p. 4 (din contra + tură)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink