O definiție pentru contrafoc
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONTRAFOC s. n. incendiu localizat într-o pădure pentru a împiedica, prin vidul creat, extinderea incendiului principal. (după fr. contre-feu)
Intrare: contrafoc
contrafoc substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
contrafoc, contrafocurisubstantiv neutru
- 1. Incendiu localizat într-o pădure pentru a împiedica, prin vidul creat, extinderea incendiului principal. MDN '00
etimologie:
- contre-feu MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.