11 definiții pentru contracurent
din care- explicative (7)
- morfologice (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONTRACURENT, contracurenți, s. m. 1. Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact, pentru a se înlesni o interacțiune de natură fizică sau chimică între ele. 2. Curent marin format prin înlocuirea maselor de ape deplasate de vânturile regulate cu ape din adâncime. – Din fr. contre-courant.
contracurent sn [At: DEX2 / Pl: ~nți / E: fr contre-courant] Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact, pentru a înlesni o interacțiune de natură fizică sau chimică între ele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONTRACURENT, contracurenți, s. m. Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact pentru a realiza o interacțiune de natură fizică sau chimică între cele două fluide. – Din fr. contre-courant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
CONTRACURENT s.n. Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact pentru realizarea unui schimb de căldură sau de substanțe între ele. [După fr. contre-courant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONTRACURENT s. m. curent de apă, de aer etc. care se deplasează în sens opus. (< fr. contre-courant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONTRACURENT ~ți m. fiz. chim. Curgere în sens opus; curent contrar. /<fr. contre-courant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*contracurént n. (fr. contre-courant). Curent contrar. V. anafor.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
contracurent1 (de aer, electric, marin etc.) s. m., pl. contracurenți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
contracurent2 (tendință; mișcare artistică, de idei) s. n., pl. contracurente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
contracurent s. m., pl. contracurenți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
contracurent s. m., pl. contracurenți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
contracurent, contracurențisubstantiv masculin
- 1. Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact, pentru a se înlesni o interacțiune de natură fizică sau chimică între ele. MDA2 DEX '09 DN
- 2. Curent marin format prin înlocuirea maselor de ape deplasate de vânturile regulate cu ape din adâncime. DEX '09
etimologie:
- contre-courant MDA2 DEX '09 DEX '98 DN