2 intrări

10 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONTORIZAT, -Ă, contorizați, -te, adj. Numărat, înregistrat prin contor. – V. contoriza.

CONTORIZAT, -Ă, contorizați, -te, adj. Numărat, înregistrat prin contor. – V. contoriza.

contorizat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: contoriza] 1-2 Contorizare (1-2).

contorizat2, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: contoriza] 1 Numărat prin intermediul unor aparate specializate. 2 Înregistrat prin contor.

CONTORIZA, contorizez, vb. I. Tranz. A număra prin intermediul unor aparate specializate; a înregistra prin contor. – Contor + suf. -iza.

CONTORIZA, contorizez, vb. I. Tranz. A număra prin intermediul unor aparate specializate; a înregistra prin contor. – Contor + suf. -iza.

contoriza vt [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: contor + -iza] 1 A număra prin intermediul unor aparate specializate. 2 A înregistra prin contor.

CONTORIZA vb. tr. a ține evidența, a înregistra prin contor. (< contor + -iza)

A CONTORIZA ~ez tranz. 1) (apă, gaz etc.) A măsura cu ajutorul contorului. 2) (locuințe, întreprinderi etc.) A prevedea cu contor. /contor + suf. ~iza

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

contoriza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. contorizez, 3 contorizea; conj. prez. 1 sg. să contorizez, 3 să contorizeze

*contoriza (a ~) vb., ind. prez. 3 contorizea

contoriza vb., ind. prez. 1 sg. contorizez, 3 sg. contorizea

Intrare: contorizat
contorizat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contorizat
  • contorizatul
  • contorizatu‑
  • contoriza
  • contorizata
plural
  • contorizați
  • contorizații
  • contorizate
  • contorizatele
genitiv-dativ singular
  • contorizat
  • contorizatului
  • contorizate
  • contorizatei
plural
  • contorizați
  • contorizaților
  • contorizate
  • contorizatelor
vocativ singular
plural
Intrare: contoriza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • contoriza
  • contorizare
  • contorizat
  • contorizatu‑
  • contorizând
  • contorizându‑
singular plural
  • contorizea
  • contorizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • contorizez
(să)
  • contorizez
  • contorizam
  • contorizai
  • contorizasem
a II-a (tu)
  • contorizezi
(să)
  • contorizezi
  • contorizai
  • contorizași
  • contorizaseși
a III-a (el, ea)
  • contorizea
(să)
  • contorizeze
  • contoriza
  • contoriză
  • contorizase
plural I (noi)
  • contorizăm
(să)
  • contorizăm
  • contorizam
  • contorizarăm
  • contorizaserăm
  • contorizasem
a II-a (voi)
  • contorizați
(să)
  • contorizați
  • contorizați
  • contorizarăți
  • contorizaserăți
  • contorizaseți
a III-a (ei, ele)
  • contorizea
(să)
  • contorizeze
  • contorizau
  • contoriza
  • contorizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

contorizat, contorizaadjectiv

  • 1. Numărat, înregistrat prin contor. MDA2 DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi contoriza MDA2 DEX '09 DEX '98

contoriza, contorizezverb

  • 1. A număra prin intermediul unor aparate specializate; a înregistra prin contor. MDA2 DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:
  • Contor + sufix -iza. MDA2 DEX '09 DEX '98 MDN '00

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.