CONTENȚIUNE, contențiuni, s. f. 1. (Rar) Dezbatere, discuție (aprinsă). ♦ Ceartă, dispută. 2. (Med.) Menținere a unui organ sau a unei articulații într-o anumită poziție. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. contention, lat. contentio, -onis.

contențiune sf [At: DN³ / V: ~ție / P: ~ți-u~ / Pl: ~ni / E: fr contention, lat contentio, -onis] 1 Dezbatere. 2 Ceartă. 3 (Med) Menținere a corpului sau a unui organ al acestuia într-o anumită poziție.

CONTENȚIUNE, contențiuni, s. f. 1. (Rar) Dezbatere, discuție (aprinsă); ceartă, dispută. 2. (Med.) Menținere a corpului sau a unui organ într-o anumită poziție. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. contention, lat. contentio, -onis.

CONTENȚIUNE s.f. 1. Dezbatere. ♦ Ceartă, dispută. 2. (Med.) Menținere a unei părți a corpului sau a unui organ într-o anumită poziție. [Var. contenție s.f. / cf. fr. contention, lat. contentio].

CONTENȚIUNE s. f. 1. dezbatere ◊ ceartă, dispută. 2. tensiune puternică a mușchilor, a nervilor sau a spiritului. 3. procedeu de imobilizare a fragmentelor unui os fracturat, a unui organ, cu ajutorul aparatelor. ◊ procedeu de stăpânire forțată a bolnavilor psihici agitați; imobilizare a unui animal domestic în cursul examinării, îngrijirii sau al unei intervenții chirurgicale. (< fr. contention, lat. contentio)

*contențiúne f. (lat. conténtio, -ónis. V. pretențiune). Rar. Mare aplicațiune a spirituluĭ. Discusiune încordată.

contenție sf vz contențiune

CONTENȚIE s.f. v. contențiune.

contențiune (dezbatere) (rar) (desp. -ți-u-) s. f., g.-d. art. contențiunii; pl. contențiuni

contențiune (rar) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. contențiunii; pl. contențiuni

contențiune s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. contențiunii; pl. contențiuni

+contenție (med.) (desp. -ți-e) s. f., art. contenția (desp. -ți-a); g.-d. art. contenției; pl. contenții, art. contențiile (desp. -ți-i-)

CONTÉNȚIE (< lat.) 1. (MED.) Menținerea în poziție normală a unui organ herniat, a unei articulații luxate etc., prin bandaj, aparat ghipsat sau prin alte mijloace. 2. (MED. VET.) Stăpînire forțată a animalelor în vederea examinării ori aplicării unui tratament prin procedee și cu ustensile adecvate (lavașa, frînghii etc.).