2 intrări
3 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
contemporaneizare s. f. Actualizare ◊ „[...] subtila ironie pe care regizorul o aduce în spectacol ca un binevenit accent de contemporaneizare a faptelor.” Săpt. 28 II 86 p. 5 (din contemporan + -izare)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
contemporaneizare s. f., g.-d. art. contemporaneizării
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
contemporaneiza vb., ind. prez. 3 sg. și pl. contemporaneizează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: contemporaneizare
contemporaneizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Intrare: contemporaneiza
verb (V201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)