CONTAMINÁȚIE, contaminații, s. f. Modificare a unui cuvânt sau a unei construcții gramaticale prin încrucișarea lor cu alte cuvinte sau cu construcții asemănătoare ca sens. – Din fr. contamination, lat. contaminatio.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTAMINÁȚIE s.f. Contaminare, molipsire. 2. Încrucișare a sensurilor a două cuvinte; influența reciprocă dintre două cuvinte sau două elemente lingvistice. ♦ Procedeu folosit de scriitorii latini, care consta în amestecarea subiectelor mai multor comedii grecești pentru a alcătui una latinească. [Gen. -iei, var. contaminațiune s.f. / cf. lat. contaminatio, fr. contamination].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONTAMINÁȚIE s. f. 1. contaminare. 2. procedeu folosit de scriitorii latini constând în amestecarea subiectelor mai multor comedii grecești pentru a alcătui una latinească. 3. (lingv.) încrucișare între două limbi. ◊ modificare a formei unui cuvânt sau a unei construcții gramaticale prin încrucișarea lor cu alte cuvinte ori construcții asemănătoare ca sens. ◊ influență reciprocă între elemente folclorice. (< fr. contamination, lat. contaminatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

contamináție s. f. (sil. -ți-e), art. contamináția (sil. -ți-a), g.-d. art. contamináției; pl. contamináții, art. contamináțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*contaminațiúne f. (lat. contaminátio, -ónis). Acțiunea de a contamina. – Și -áție și -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink