Constantinopol v. Bizanț.

CONSTANTINOPOL, oraș fundat de împăratul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii grecești Byzantion, devenit în 330 capitala Imp. Roman, apoi a Imp. Bizantin. Unul dintre cele mai mari orașe ale ev. med., puternic centru cultural, economic și religios; asediat de avari, persani, arabi, selgiucizi, slavi și cruciați (care l-au cucerit în 1204, stăpînindu-l pînă în 1261); cucerit de turcii otomani la 29 mai 1453, C. a devenit capitală a Imp. Otoman (pînă în 1923), sub numele de Istanbul. Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. La C. s-au ținut trei sinoade ecumenice: în 381 (convocat de împăratul Teodosie I cu intenția de a pune capăt controversei ariene și de a se pronunța în legătură cu ereziile timpului); în 553 (convocat de împăratul Justinian cel Mare cu intenția de a împăca monofizitismul cu ortodoxia); în 680-681 (convocat de Constantin IV Pogonatul pentru a formula credința adevărată față de erezia monotelismului).

IMPERIUL LATIN DE CONSTANTINOPOL, stat cruciat, constituit pe o parte a Imp. Bizantin după cucerirea, în urma unor îndârjite lupte, a Constantinopolului (13 apr. 1204) de către participanții la a patra cruciadă. Conform înțelegerii dintre cruciați și venețieni, conducătorului cruciat Baldovin de Flandra, desemnat împărat, îi reveneau mare parte din Constantinopol, regiunea tracă învecinată, unele stăpâniri bizantine din Asia Mică, precum și unele insule din Mările Egee și Ionică. S-a menținut până în 1261, când Mihail VIII Paleologul, împăratul bizantin de la Niceea, a restabilit Imp. Bizantin cu capitala la Constantinopol.

SFÂNTA SOFIA DIN CONSTANTINOPOL, capodoperă a arhitecturii de cult bizantin, construită (532-537) în timpul împăratului Iustinian de către arhitecții Anthemios din Tralles și Isidor din Milet; refăcută ulterior (558-562). Concepută ca bazilică, este acoperită de o imensă cupolă (32 m diametru) și de două semicupole. Decorații interioare în marmură colorată și mozaic aurit. În sec. 9 i s-a adăugat mozaicul „Fecioara cu Pruncul”. Transformată, după căderea Constantinopolului (1453), în moschee; astăzi, restaurată în forma ei inițială, a devenit muzeu, din 1935.