2 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSOLĂ, console, s. f. 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță rezemată de perete și pe care se așază vaze, statuete etc. 2. Element arhitectural (ornamental) de lemn, de piatră etc., folosit la sprijinirea unei cornișe, a unui balcon etc. 3. Element de construcție care iese cu unul dintre capete în afara punctului de reazem, având rolul de a suporta o sarcină pe latura orizontală superioară. – Din fr. console.

CONSOLĂ, console, s. f. 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță rezemată de perete și pe care se așază vaze, statuete etc. 2. Element arhitectural (ornamental) de lemn, de piatră etc., folosit la sprijinirea unei cornișe, a unui balcon etc. 3. Element de construcție care iese cu unul dintre capete în afara punctului de reazem, având rolul de a suporta o sarcină pe latura orizontală superioară. – Din fr. console.

conso sf [At: IORGA, C. I. 17 / Pl: ~le / E: fr console] 1 Mobilă în formă de policioară sau de măsuță, rezemată de perete, pe care se așază vaze, statuete etc. 2 Element arhitectural ornamental de lemn, de piatră etc. folosit la sprijinirea unei cornișe sau a unui balcon. 3 Element de construcție care iese cu unul dintre capete în afara punctului de reazem, având rolul de a suporta o sarcină pe latura orizontală superioară.

CONSOLĂ, console, s. f. 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță, de obicei cu picioarele încovoiate, rezemată de perete și pe care se pun vase, statuete etc. Se întoarse și arătă o consolă și o oglindă, ascunse într-o firidă boltită a peretelui. C. PETRESCU, A. 338. 2. Element arhitectural de lemn, de piatră etc., de obicei ornamentat, care folosește pentru a sprijini o cornișă, un balcon etc.

CONSO s.f. 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță cu picioarele încovoiate, sprijinită de perete, pe care se așază vase, statuete etc. 2. Element arhitectural care sprijină un balcon, o cornișă etc. 3. Element de construcție, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare într-o construcție. [< fr. console].

CONSO s. f. 1. mobilă în formă de policioară sau de măsuță sprijinită de perete, pe care se așază vase, statuete etc. 2. element de construcție, liber la unul dintre capete, care iese în afara punctului său de reazem sau de încastrare pentru a susține un balcon, o cornișă etc. 3. dispozitiv metalic care permite prinderea unui aparat de iluminat de tija unui stativ. 4. (inform.) terminal al unui ordinator destinat dialogului om-mașină. (<fr. console)

CONSOLĂ ~e f. 1) arhit. Element de construcție cu un capăt ieșit în afara construcției folosit pentru susținerea altor elemente (balcoane, arcade etc.). 2) Poliță sau masă mică rezemată de perete pe care se pune o statuetă, un vas cu flori etc. /<fr. console

consolă f. 1. mobilă de lux, un fel de mescioară pentru flori, vase, etc.; 2. bucată de arhitectură ce sprijină un căprior, balcon, bust.

*consólă f., pl. e (fr. console). Grindeĭ, pĭesă de lemn orizontală perpendiculară pe zid pe care se sprijină streșina ș. a. Mesuță pusă la un părete ca să sprijine o oglindă ș. a.

CONSOLA, consolez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) alina, a(-și) ușura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufletește). – Din fr. consoler, lat. consolare.

CONSOLA, consolez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) alina, a(-și) ușura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufletește). – Din fr. consoler, lat. consolare.

consola [At: GHICA, S. 159 / Pzi: ~lez / E: fr consoler, lat consolare] 1-2 vtr A(-și) alina necazul, suferința, durerea etc. Si: a mângâia. 3 vr A se împăca cu ceva.

CONSOLA, consolez, vb. I. Tranz. A alina, a ușura durerea, necazul, întristarea cuiva; a mîngîia. Cînd erau mai consolați... muri fratele cel mai mare. RETEGANUL, P. IV 63. Ca să-l consoleze, i-a zis că îndată ce se va însănătoși, îl va trimite... să studieze. GHICA, S. 159.

CONSOLA vb. I. tr., refl. A(-și) alina, a(-și) mîngîia durerea, necazul etc. [< fr. consoler, cf. it. consolare, lat. consolari].

CONSOLA vb. tr., refl. a(-și) alina, a(-și) mângâia durerea, necazul, întristarea. (< fr. consoler, lat. consolari)

A CONSOLA ~ez tranz. A face să se consoleze. /<fr. consoler, lat. consolari

A SE CONSOLA mă ~ez intranz. A-și alina o durere sufletească; a se mângâia sufletește. /<fr. se consoler, lat. consolari

consolà v. 1. a mângâia, a alina întristarea sau durerea cuiva; 2. a se mângâia ușor.

*consoléz v. tr. (lat. consólor, -ári). Mîngîĭ, alin tristeța. V. refl. Mă consolez cu chitara.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conso s. f., g.-d. art. consolei; pl. console

conso s. f., g.-d. art. consolei; pl. console

conso s. f., g.-d. art. consolei; pl. console

consola (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. consolez, 3 consolea; conj. prez. 1 sg. să consolez, 3 să consoleze

consola (a ~) vb., ind. prez. 3 consolea

consola vb., ind. prez. 1 sg. consolez, 3 sg. și pl. consolea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONSOLA vb. a (se) alina, a (se) îmbărbăta, a (se) încuraja, a (se) mângâia, (grecism înv.) a (se) parigorisi. (Încerca să-l ~ pentru pierderea suferită.)

CONSOLA vb. a (se) alina, a (se) îmbărbăta, a (se) încuraja, a (se) mîngîia, (grecism înv.) a (se) parigorisi. (Încerca să-l ~ pentru pierderea suferită.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CONSOLĂ element de construcție care iese cu unul din capete în afara fuzelajului având rol de prindere a aripilor.

Intrare: consolă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conso
  • consola
plural
  • console
  • consolele
genitiv-dativ singular
  • console
  • consolei
plural
  • console
  • consolelor
vocativ singular
plural
Intrare: consola
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • consola
  • consolare
  • consolat
  • consolatu‑
  • consolând
  • consolându‑
singular plural
  • consolea
  • consolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • consolez
(să)
  • consolez
  • consolam
  • consolai
  • consolasem
a II-a (tu)
  • consolezi
(să)
  • consolezi
  • consolai
  • consolași
  • consolaseși
a III-a (el, ea)
  • consolea
(să)
  • consoleze
  • consola
  • consolă
  • consolase
plural I (noi)
  • consolăm
(să)
  • consolăm
  • consolam
  • consolarăm
  • consolaserăm
  • consolasem
a II-a (voi)
  • consolați
(să)
  • consolați
  • consolați
  • consolarăți
  • consolaserăți
  • consolaseți
a III-a (ei, ele)
  • consolea
(să)
  • consoleze
  • consolau
  • consola
  • consolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conso, consolesubstantiv feminin

  • 1. Mobilă în formă de policioară sau de măsuță rezemată de perete și pe care se așază vaze, statuete etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Se întoarse și arătă o consolă și o oglindă, ascunse într-o firidă boltită a peretelui. C. PETRESCU, A. 338. DLRLC
  • 2. Element arhitectural (ornamental) de lemn, de piatră etc., folosit la sprijinirea unei cornișe, a unui balcon etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. Element de construcție care iese cu unul dintre capete în afara punctului de reazem, având rolul de a suporta o sarcină pe latura orizontală superioară. DEX '09 DEX '98 DN
  • 4. Dispozitiv metalic care permite prinderea unui aparat de iluminat de tija unui stativ. MDN '00
  • 5. informatică Terminal al unui ordinator destinat dialogului om-mașină. MDN '00
etimologie:

consola, consolezverb

  • 1. A(-și) alina, a(-și) ușura durerea, necazul, întristarea; a (se) mângâia (sufletește). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: mângâia
    • format_quote Cînd erau mai consolați... muri fratele cel mai mare. RETEGANUL, P. IV 63. DLRLC
    • format_quote Ca să-l consoleze, i-a zis că îndată ce se va însănătoși, îl va trimite... să studieze. GHICA, S. 159. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

imagine pentru acest cuvânt

click pe imagini pentru detalii