CONSERVAȚIÚNE, conservațiuni, s. f. (Rar) Conservare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. conservation, lat. conservatio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSERVAȚIÚNE s.f. (Rar) Conservare. [Var. conservație s.f. / cf. fr. conservation, lat. conservatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSERVAȚIÚNE s. f. (rar) conservare. (<fr. conservation, lat. conservatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

conservațiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. conservațiúnii; pl. conservațiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*conservațiúne f. (lat. conservátio, -ónis). Rar. Păstrare. – Și -áție, dar ob. -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink