2 definiții pentru consentiment
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
consentiment sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr consentement] (Frî) 1-2 Consimțământ (1-2).
*consentimént n., pl. e (con- și sentiment; fr. consentement). Asentiment, aprobare. – Fals consimțimînt.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: consentiment
consentiment substantiv neutru
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)