CONSCRÍPȚIE, conscripții, s. f. (Înv.) Înscriere anuală în rândurile militare; recrutare, înrolare. – Din fr. conscription, lat. conscriptio.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSCRÍPȚIE s.f. 1. (Rar) Recrutare. 2. (Latinism) Redactare a unei legi. [Gen. -iei, var. conscripțiune s.f. / cf. fr. conscription, lat. conscription – scriere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSCRÍPȚIE s. f. 1. recrutare. 2. redactare a unei legi. (< fr. conscription, lat. conscriptio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONSCRÍPȚIE s. v. încorporare, înrolare, recrutare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

conscrípție s. f. (sil. -ți-e), art. conscrípția (sil. -ți-a), g.-d. art. conscrípției; pl. conscrípții, art. conscrípțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*conscripțiúne f. (lat. conscríptio, -ónis). Rar. Recrutare, înrolare. – Și -ípție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink