7 definiții pentru consacrant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONSACRANT, -Ă, consacranți, -te, adj. (Rar) Care face consacrarea, care consacră. – Din fr. consacrant.
CONSACRANT, -Ă, consacranți, -te, adj. (Rar) Care face consacrarea, care consacră. – Din fr. consacrant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
consacrant, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~nți, ~e / E: fr consacrant] 1-4 (Rar) Care face consacrarea (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSACRANT, -Ă adj. Care face consacrarea, care consacră. [Cf. fr. consacrant].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONSACRANT, -Ă adj. care consacră. (< fr. consacrant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
consacrant (rar) (desp. -sa-crant) adj. m., pl. consacranți; f. consacrantă, pl. consacrante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
consacrant (înv.) (-sa-crant) adj. m., pl. consacranți; f. consacrantă, pl. consacrante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
consacrant adj. m. (sil. -crant), pl. consacranți; f. sg. consacrantă, pl. consacrante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: con-sa-crant
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
consacrant, consacrantăadjectiv
- 1. Care face consacrarea, care consacră. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- consacrant MDA2 DEX '09 DEX '98 DN