CONOTÁ vb. tr. a semnifica prin conotație. (< fr. connoter)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
conotá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. conoteáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink