2 intrări
14 definiții
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONJURAT, -Ă, conjurați, -te, s. m. și f. (Livr.) Conspirator. – Din fr. conjuré.
conjurat, ~ă smf [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: fr conjure] (Rar) Conspirator.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONJURAT, -Ă, conjurați, -te, s. m. și f. (Rar) Conspirator. – Din fr. conjuré.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONJURAT, -Ă, conjurați, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care ia parte la o conjurație, conspirator.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONJURAT, -Ă s.m. și f. (Rar) Conspirator. [< conjura].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONJURAT, -Ă s. m. f. complotist. (< fr. conjuré, lat. coniuratus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONJURAT ~tă (~ți, ~te) m. și f. Persoană care participă la o conjurație; complotist; conspirator. /v. a conjura
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conjurat a. și m. care iea parte la o conjurațiune în contra Statului sau a capului său.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*conjurát, -ă adj. și s. (lat. conjuratus). Conspirator, complotist.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
conjurată (rar) s. f., g.-d. art. conjuratei; pl. conjurate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
conjurată (rar) s. f., g.-d. art. conjuratei; pl. conjurate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conjurată s. f., pl. conjurate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONJURAT s. v. complotist, conspirator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
conjurat s. v. COMPLOTIST. CONSPIRATOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
conjurat, conjurațisubstantiv masculin conjurată, conjuratesubstantiv feminin conjurat, conjuratăadjectiv
- 1. Complotist, conspirator. DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: complotist conspirator
etimologie:
- conjuré DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.