CONJUNCTURÍST, -Ă, conjuncturiști, -ste, adj. (Rar) De conjunctură. – Din fr. conjuncturiste.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

conjuncturíst s. m., adj. m. conjuncturíști; f. sg. conjuncturístă, pl. conjuncturíste
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

conjuncturíst, -ă adj. (Persoană) care se folosește de împrejurări, de obicei pentru satisfacerea intereselor proprii ◊ „«Caloianul» e romanul unui om mereu disponibil, unui scriitor conjuncturist, unui spirit egoist și laș, subiect pretext pentru a prezenta o epocă și o profesiune din interiorul ei.” Săpt. 18 VII 75 p. 3 (din conjunctură + -ist; cf. fr. conjoncturiste; PR 1960; DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink