CONJUNCTURALÍSM s. n. Tendință de a utiliza diverse împrejurări favorabile (pentru satisfacerea unor interese). – Conjuctură + suf. -(al)ism.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
CONJUNCTURALÍSM s. n. tendința de a utiliza diversele împrejurări pentru satisfacerea intereselor personale. (< conjunctural + -ism)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
conjuncturalísm s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
conjuncturalísm s.n. Tendința de a utiliza diversele împrejurări, de obicei urmărind satisfacerea intereselor personale ◊ „Nu încape îndoială că politicianismul și conjuncturalismul lipsit de principii [...] constituie un fenomen tipic de «alienare» a personalității.” V.rom. 2/63 p. 137. ◊ „Am terminat, pentru Teatrul Național din București, «Camera de alături» [...] care discută despre – dacă se poate spune așa – libertarea de spirit vis-à-vis de conjuncturalism.” Cont. 25 VII 69 p. 4 (din conjunctural + -ism)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink