11 definiții pentru conjunct
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONJUNCT, -Ă, conjuncți, -te, adj. (În sintagma) Forme conjuncte = formele scurte ale prezentului indicativ pers. 1 sg. (-s) și pers. 3 sg. și pl. (-i, -s) al verbului „a fi” și formele neaccentuate ale pronumelui personal la dativ și acuzativ sg. și pl. (-mi sau mi-, -ți sau ți- etc.) – Din lat. conjunctus. Cf. fr. conjoint.
CONJUNCT, -Ă, conjuncți, -te, adj. (În sintagma) Forme conjuncte = formele scurte ale prezentului indicativ pers. 1 sg. (-s) și pers. 3 sg. și pl. (-i, -s) al verbului „a fi” și formele neaccentuate ale pronumelui personal la dativ și acuzativ sg. și pl. (-mi sau mi-, -ți sau ți- etc.) – Din lat. conjunctus. Cf. fr. conjoint.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
conjunct, ~ă a [At: CLIMESCU, A. 246 / Pl: ~cți, ~e / E: lat conjunctus] 1 Unit. 2 (Îs) Regulă ~ă Operație prin care se determină raportul dintre două cantități (monede, măsuri etc.) cu ajutorul altui raport cunoscut, pe care fiecare dintre ele îl are cu una sau mai multe cantități determinate. 3 (Îs) Forme ~e Forme scurte ale prezentului indicativ persoana I singular (-s) și persoana a III-a singular și plural (-i, -s) ale verbului „a fi”. 4 (Îas) Forme neaccentuate ale pronumelui personal la dativ și acuzativ singular și plural (-mi, mi-, -ți, ți- etc.).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONJUNCT, -Ă, conjuncți, -te, adj. (Mai ales în expr.) Forme conjuncte = formele prescurtate ale prezentului indicativ pers. 1 sg. (-s) și 3 sg. și pl. (-i, -s) al verbului «a fi» și formele neaccentuate ale pronumelui personal la dativ și acuzativ sg. și pl. (-mi sau mi-, -ți sau ți-, -le sau le- etc.).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONJUNCT, -Ă adj. (Gram.) Forme conjuncte = formele prescurtate care se întîlnesc la prezentul indicativ persoana 1 sg. și 3 sg. și pl. ale verbului „a fi” și formele neaccentuate de dativ și acuzativ singular și plural ale pronumelui personal. [< lat. coniunctus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONJUNCT, -Ă adj. intim legat, strâns unit. ◊ (gram.) forme conjuncte = formele scurte ale prezentului indicativ persoana 1 sg. și 3 sg. și pl. ale verbului „a fi” și formele neaccentuate de dativ și acuzativ sg. și pl. ale pronumelui personal; (muz.) treaptă conjunctă = treaptă care urmează alteia sau o precede imediat la interval de secundă. (< lat. coniuctus, fr. conjoint)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONJUNCT ~tă (~ți, ~te) Care este prescurtat. ◊ Forme ~te forme scurte ale verbului a fi la indicativ prezent și forme neaccentuate ale pronumelui personal la dativ și acuzativ. /<lat. conjunctus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
conjunct adj. m., pl. conjuncți; f. conjunctă (desp. -junc-tă), pl. conjuncte
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
conjunct adj. m., pl. conjuncți; f. conjunctă (-junc-tă), pl. conjuncte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conjunct adj. m., pl. conjuncți; f. sg. conjunctă (sil. -junc-), pl. Conjuncte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CONJUNCT, -Ă adj. (< lat. conjunctus): în sintagmele formă pronominală conjunctă și formă verbală conjunctă (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
conjunctă (< lat. coniugere „a uni”). Treaptă c., treaptă* care urmează alteia sau o precede imediat, la interval* de secundă*; treptele care se succed la interval mai mare de o secundă se numesc disjuncte. ♦ În teoria clasică elină, conjuncția tetracordurilor* sistemului (II, 3) modal (v. systema teleion) se realiza pe aceeași treaptă (synaphé), iar disjuncția tetracordurilor prin intervalul de secundă mare (diazeuxis). V. cromatism.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
conjunct, conjunctăadjectiv
- 1. Intim legat, strâns unit. MDN '00
- Forme conjuncte = formele scurte ale prezentului indicativ persoana 1 singular (-s) și persoana a 3-a singular și plural (-i, -s) al verbului „a fi” și formele neaccentuate ale pronumelui personal la dativ și acuzativ singular și plural (-mi sau mi-, -ți sau ți- etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Treaptă conjunctă = treaptă care urmează alteia sau o precede imediat la interval de secundă. MDN '00
-
etimologie:
- conjunctus DEX '09 DEX '98 DN
- conjoint DEX '09 DEX '98 MDN '00