CONJUGÁBIL, -Ă, conjugabili, -e, adj. Care se poate conjuga. – Din fr. conjugable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Joseph | Semnalează o greșeală | Permalink

CONJUGÁBIL ~ă (~i, ~e) (despre verbe) Care poate fi conjugat; care se poate conjuga. /<fr. conjugable
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONJUGÁBIL, -Ă adj. Care se poate conjuga. [Cf. fr. conjugable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONJUGÁBIL, -Ă adj. care se poate conjuga. (< fr. conjugable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Conjugabil ≠ neconjugabil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

conjugábil adj. m., pl. conjugábili; f. sg. conjugábilă, pl. conjugábile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*conjugábil, -ă adj. (d. conjug). Care se poate conjuga.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink