2 intrări
4 definiții
Explicative DEX
conjugațiune sf vz conjugație
*conjugațiúne f. (lat. conjugátio, -ónis). Gram. Modu de a conjuga un verb. Clasă de verbe cu aceĭașĭ terminațiune la infinitiv. – Și -áție, dar ob. -áre.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
conjugație sf [At: RUSSO, S. 53 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: lat conjugatio] (Înv) Conjugare (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
* CONJUGAȚI('UN)E sf. = CONJUGARE.
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Intrare: conjugațiune
conjugațiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: conjugație
conjugație substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
conjugațiune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||