CONJECTÚRĂ, conjecturi, s. f. Părere bazată pe ipoteze sau pe presupuneri; prezumție, supoziție. – Din fr. conjecture, lat. conjectura.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de Joseph | Greșeală de tipar | Permalink

CONJECTÚRĂ ~i f. livr. 1) Opinie fondată numai pe aparențe; prezumție. 2) rar Restabilire ipotetică a unui text neciteț. /<fr. conjecture, lat. conjectura
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

CONJECTÚRĂ s. f. simplă supoziție, care nu a primit încă nici o confirmare; ipoteză, presupunere. (< fr. conjecture, lat. coniectura)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

CONJECTÚRĂ s.f. Prezumție, supoziție, părere întemeiată pe presupuneri, pe probabilități, pe aparențe. [< fr. conjecture].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

CONJECTÚRĂ s. v. ipoteză, presupunere, prezumție, supoziție.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

conjectúră (supoziție, ipoteză) s. f., g.-d. art. conjectúrii; pl. conjectúri
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

CONJECTURÁ, conjecturez, vb. I. Tranz. A judeca după aparențe, a face o conjectură. – Din fr. conjecturer.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de Joseph | Greșeală de tipar | Permalink

CONJECTURÁ vb. tr. a judeca după aparență, prin conjectură. (< fr. conjecturer)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

CONJECTURÁ vb. I. tr. A judeca după aparență, a face o conjectură. / < fr. conjecturer].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

conjecturá vb., ind. prez. 1 sg. conjecturéz, 3 sg. și pl. conjectureáză
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink