CONGREGAȚIONÍST, -Ă, congregaționiști, -ste, s. m. și f. Membru al unei congregații. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. congrégationniste.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Joseph | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGREGAȚIONÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Membru al unei congregații. /<fr. congrégationniste
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGREGAȚIONÍST, -Ă s.m. și f. Membru al unei congregații. [Pron. -ți-o-. / < fr. congrégationniste].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGREGAȚIONÍST, -Ă s. m. f. membru al unei congregații. (după fr. congréganiste)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

congregaționíst s. m. (sil. -ți-o-), pl. congregaționíști
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*congregaționíst, -ă s. și adj. (d. lat. congregátio, -ónis, congregațiune). Care face parte dintr´o congregațiune, maĭ ales religioasă. – Răŭ zis congreganist (fr. congréganiste).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

congregaționístă s. f. (sil. -ți-o-), pl. congregaționíste
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink