căutare avansată
Din totalul de 21 sunt afișate 18 definiții pentru conglomera, conglomerat   conjugări / declinări

CONGLOMERÁT, conglomerate, s. n. Rocă sedimentară consolidată, formată din fragmente rotunjite de roci mai vechi, cimentate cu argilă, calcar, silice etc.; conglomerație. ♦ Fig. Amestec, îmbinare de elemente eterogene. – Din fr. conglomérat.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁT, conglomerate, s. n. Rocă sedimentară consolidată, formată din sfărâmăturile rotunjite ale unor roci mai vechi, cimentate cu argilă, calcar, silice etc.; conglomerație. ♦ Fig. adunătură, amestec, îmbinare de elemente eterogene. – Din fr. conglomérat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

conglomerát s. n., pl. conglomeráte
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁT s. (GEOL.) (rar) conglomerație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁT ~e n. 1) Rocă sedimentară formată din fragmente ale unor roci mai vechi, cimentate cu calcar pe cale naturală. 2) fig. Reunire de lucruri diferite; corp din elemente eterogene; amestec; amestecătură. /<fr. conglomérat, lat. conglomeratus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁT s.n. 1. Rocă sedimentară formată prin cimentarea pietrișurilor și a prundișurilor transportate de ape; conglomerație. ♦ (Tehn.) Masă de materiale aglomerate cu ajutorul unui liant. 2. (Ec.) Formă de monopol rezultată prin fuziunea unor companii care își desfășoară activitatea în cele mai diverse ramuri și sectoare de producție. 3. (Fig.) Adunătură, îngrămădire de lucrări diferite. [< fr. conglomérat, cf. lat. conglomeratus].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁT s. n. 1. rocă sedimentară detritică, formată prin cimentarea bolovănișurilor și pietrișurilor transportate de ape; conglomerație. ♦ (tehn.) masă de materiale aglomerate cu ajutorul unui liant. 2. (ec.) formă de monopol prin fuziunea unor companii care își desfășoară activitatea în cele mai diverse ramuri și sectoare de producție. 3. (fig.) îngrămădire de lucrări, de aspecte diferite. (< fr. conglomérat)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁT, conglomerate, s. n. 1. Rocă de agregație formată prin transport din sfărîmăturile rotunjite ale altor roci mai vechi și cimentate cu argilă, var, silice etc. [Excursioniștii] ciocăneau conglomerate Și pe sub albele portaluri ieșeau din peșteri dărîmate. ANGHEL-IOSIF, C. M. 1120. 2. F i g. Adunătură, amestec, îmbinare nesistema­tică a unor elemente eterogene. Un conglomerat de cazane, de tuburi, de țevi și scări în spirală. BOGZA, A. Î. 63.
Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

conglomerát s. n., pl. conglomeráte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

conglomerat n. Geol. stâncă formată din fragmente reunite printr’un ciment.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*conglomerát n., pl. e (lat. con-glomeratum). Geol. Grămădeală naturală de substanțe minerale diverse strîns lipite: această stîncă e un conglomerat. Fig. Grup (politic maĭ ales) compus din fel de fel de oamenĭ. V. concrețiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁ, conglomerez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) uni, a (se) îngrămădi într-o masă unică. – Din fr. conglomérer, lat. conglomerare.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁ, conglomerez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) uni, a (se) îngrămădi într-o masă unică. – Din fr. conglomérer, lat. conglomerare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de irene_bujenita | Semnalează o greșeală | Permalink

conglomerá (a ~) vb., ind. prez. 3 conglomereáză
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁ vb. I. tr., refl. A (se) uni, a (se) îngrămădi într-o masă unică. [< fr. conglomérer, lat. conglomerare – a îngrămădi].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONGLOMERÁ vb. tr., refl. a (se) uni, a (se) îngrămădi într-o masă unică. (< fr. conglomérer, lat. conglomerare)
Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

conglomerá vb., ind. prez. 1 sg. conglomeréz, 3 sg. și pl. conglomereáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*conglomeréz v. tr. (lat. conglómero, -áre. V. ghem). Pun împreună, reunesc într´o singură grămadă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink