2 intrări
13 definiții
din care- explicative (7)
- morfologice (6)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONFLUENT, -Ă, confluenți, -te, adj., s. m. (Curs de apă) care se unește cu un alt curs de apă, formând un râu mai mare. [Pr.: -flu-ent] – Din fr. confluent, lat. confluens, -ntis.
CONFLUENT, -Ă, confluenți, -te, adj., s. m. (Curs de apă) care se unește cu un alt curs de apă, formând un râu mai mare. [Pr.: -flu-ent] – Din fr. confluent, lat. confluens, -ntis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
confluent, ~ă sm[1], a [At: CAMIL PETRESCU, P. V. 23 / P: ~lu-ent / Pl: ~nți, ~e / E: fr confluent, lat confluens, -ntis] 1-2 (Curs de apă) care se unește cu un alt curs de apă, formând un curs mai mare. corectat(ă)
- În original, probabil incorect: smf. Niciun alt dicționar nu consemnează sensul de substantiv feminin. — cata
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONFLUENT, -Ă, confluenți, -te, adj. (Despre două sau mai multe cursuri de apă) Care se împreună formînd un rîu mai mare. ◊ Fig. Pe cele trei străzi confluente, două-trei sute de oameni erau strînși din toate părțile. CAMIL PETRESCU, P. V. 23.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONFLUENT, -Ă adj. (Despre ape) Care se împreunează, formînd o apă (rîu, fluviu etc.) mai mare. ♦ (Despre vase sanguine) Care se unesc. [Pron. -flu-ent. / < fr. confluent, it. confluente, cf. lat. confluens].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONFLUENT, -Ă adj. 1. (despre ape) care se împreunează, formând o apă (râu, fluviu) mai mare. 2. (despre vase sangvine, organe) care se unesc. 3. (fig.) care tinde spre un țel comun. (< fr. confluent, lat. confluens)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONFLUENT ~tă (~ți, ~te) (despre ape curgătoare) Care ține de confluență; propriu confluenței. ◊ Străzi ~te străzi mici care unindu-se formează o stradă mare. [Sil. -flu-ent] /<fr. confluent, lat. confluens, ~ntis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
*confluént, -ă adj. (lat. cónfluens, -éntis. V. a- și in-fluent, fluid, flux). Care curge împreună cu altu: rîŭ confluent.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
confluent2 (desp. -flu-ent) s. m., pl. confluenți
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
confluent1 (desp. -flu-ent) adj. m., pl. confluenți; f. confluentă, pl. confluente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
confluent2 (-flu-ent) s. m., pl. confluenți
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
confluent1 (-flu-ent) adj. m., pl. confluenți; f. confluentă, pl. confluente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
confluent adj. m., s. m. (sil. -flu-ent), pl. confluenți; f. sg. confluentă, pl. confluente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
confluent
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: con-flu-ent
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
- silabație: con-flu-ent
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
confluent, confluențisubstantiv masculin confluent, confluentăadjectiv
- 1. (Curs de apă) care se unește cu un alt curs de apă, formând un râu mai mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Străzi confluente = străzi mici care unindu-se formează o stradă mare. NODEX
- Pe cele trei străzi confluente, două-trei sute de oameni erau strînși din toate părțile. CAMIL PETRESCU, P. V. 23. DLRLC
-
-
- 2. Care tinde spre un țel comun. MDN '00
etimologie:
- confluent DEX '09 DEX '98 DN
- confluens, -ntis DEX '09 DEX '98 DN