9 definiții pentru confirmativ

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONFIRMATIV, -Ă, confirmativi, -e, adj. Care confirmă, întărește, adeverește. – Din fr. confirmatif.

CONFIRMATIV, -Ă, confirmativi, -e, adj. Care confirmă, întărește, adeverește. – Din fr. confirmatif.

confirmativ, ~ă a [At: HAMANGIU, C. C. XLII / Pl: ~i, ~e / E: fr confirmatif] 1-2 Care confirmă (1-2).

CONFIRMATIV, -Ă adj. Care confirmă, întărește, adeverește. [Cf. fr. confirmatif].

CONFIRMATIV, -Ă adj. care confirmă. (< fr. confirmatif)

CONFIRMATIV ~ă (~i, ~e) Care confirmă; bazat pe probe convingătoare; concludent. /<fr. confirmatif

*confirmatív, -ă adj. (lat. confirmativus). Relativ la confirmare: scrisoare confirmativă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

confirmativ adj. m., pl. confirmativi; f. confirmati, pl. confirmative

confirmativ adj. m., pl. confirmativi; f. confirmativă, pl. confirmative

confirmativ adj. m., pl. confirmativi; f. sg. confirmativă, pl. confirmative

Intrare: confirmativ
confirmativ adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • confirmativ
  • confirmativul
  • confirmativu‑
  • confirmati
  • confirmativa
plural
  • confirmativi
  • confirmativii
  • confirmative
  • confirmativele
genitiv-dativ singular
  • confirmativ
  • confirmativului
  • confirmative
  • confirmativei
plural
  • confirmativi
  • confirmativilor
  • confirmative
  • confirmativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

confirmativ, confirmatiadjectiv

  • 1. Care confirmă, întărește, adeverește. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: concludent
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.