opțiuni
  • info

2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONFINAT, -Ă, confinați, -te, adj. (Rar; despre aer, atmosfera unei încăperi etc.) Închis; irespirabil, stricat, viciat. – După fr. [air] confiné.

confinat, ~ă a [At: HOGAȘ, DR. II, 172 / Pl: ~ați, ~e / E: fr confine] (Frm; d. aerul dintr-o încăpere) 1 Închis. 2 Irespirabil.

CONFINAT, -Ă, confinați, -te, adj. (Franțuzism; despre aer, atmosfera unei încăperi etc.) Închis; irespirabil, stricat, viciat. – După fr. [air] confiné.

CONFINAT, -Ă, confinați, -te, adj. (Franțuzism rar despre aer, atmosfera unei încăperi, a unui spațiu limitat) închis, neîmprospătat; irespirabil. Credem că e și timpul de a mai ieși din aerul confinat și greoi al orașului. HOGAȘ, DR. II 172.

CONFINAT, -Ă adj. (Rar; despre aer, atmosferă etc.) Stricat, viciat, irespirabil, închis. [Cf. fr. confiné].

CONFINAT, -Ă adj. (despre aer, atmosferă etc.) închis, viciat, irespirabil. (< fr. confiné)

CONFINA vb. I. 1. (Liv.) intr. A se învecina (cu). 2. refl. A se izola, [< fr. confiner, cf. it. confinare].

CONFINA vb. I. intr. a se învecina (cu). II. refl. 1. a se închide, a se izola. 2. (fig.) a se limita la o singură ocupație, activitate; a se specializa. (< fr. confiner)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

confinat (livr.) adj. m. (perete ~), pl. confinați; f. confinată (atmosferă ~), pl. confinate

confinat (livr.) adj. m., pl. confinați; f. confinată, pl. confinate

confinat adj. m., pl. confinați; f. sg. confinată, pl. confinate

confina vb., ind. prez. 3 sg. și pl. confinează

Intrare: confinat
confinat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • confinat
  • confinatul
  • confinatu‑
  • confinată
  • confinata
plural
  • confinați
  • confinații
  • confinate
  • confinatele
genitiv-dativ singular
  • confinat
  • confinatului
  • confinate
  • confinatei
plural
  • confinați
  • confinaților
  • confinate
  • confinatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: confina
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • confina
  • confinare
  • confinat
  • confinatu‑
  • confinând
  • confinându‑
 singular plural
  • confinează
  • confinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • confinez
 (să)
  • confinez
  • confinam
  • confinai
  • confinasem
a II-a (tu)
  • confinezi
 (să)
  • confinezi
  • confinai
  • confinași
  • confinaseși
a III-a (el, ea)
  • confinează
 (să)
  • confineze
  • confina
  • confină
  • confinase
plural I (noi)
  • confinăm
 (să)
  • confinăm
  • confinam
  • confinarăm
  • confinaserăm
  • confinasem
a II-a (voi)
  • confinați
 (să)
  • confinați
  • confinați
  • confinarăți
  • confinaserăți
  • confinaseți
a III-a (ei, ele)
  • confinează
 (să)
  • confineze
  • confinau
  • confinară
  • confinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

confinat, confinatăadjectiv

  • 1. rar Despre aer, atmosfera unei încăperi etc.: irespirabil, neîmprospătat, stricat, viciat, închis. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: irespirabil neîmprospătat stricat viciat închis
    • format_quote Credem că e și timpul de a mai ieși din aerul confinat și greoi al orașului. HOGAȘ, DR. II 172. DLRLC
etimologie:

confina, confinezverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.