opțiuni
  • info

2 intrări

14 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONEXA, conexez, vb. I. Tranz. (Rar) A lega împreună, a alătura, a grupa lucruri sau chestiuni de aceeași natură; a reuni. – Din conexiune.

conexa vt [At: DA / Pzi: ~xez / E: conex] (Rar) A reuni lucruri sau chestiuni de aceeași natură.

CONEXA, conexez, vb. I. Tranz. A lega împreună, a alătura, a grupa lucruri sau chestiuni de aceeași natură; a reuni. – Din conexiune.

CONEXA, conexez, vb. I. Tranz. (Cu privire la două sau mai multe lucruri sau chestiuni de aceeași natură) A lega împreună, a reuni, a alătura. Tribunalul a conexat cele două dosare.

CONEXA vb. I. tr. A lega laolaltă, a alătura; a reuni. [Cf. lat. connexus].

CONEXA vb. tr. a lega laolaltă, a alătura; a asocia. (< conex)

A CONEXA ~ez tranz. (elemente concrete sau abstracte) A lega împreună; a uni; a împreuna. /Din conexiune

*conexéz v. tr. (d. lat. con-néctere, -nexum, a uni, după a-nexez). Leg, unesc: a conexa un capitul cu altu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

conexa (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. conexez, 3 conexează; conj. prez. 1 sg. să conexez, 3 să conexeze

conexa (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 conexează

conexa vb., ind. prez. 1 sg. conexez, 3 sg. și pl. conexează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONEXA vb. a reuni. (A ~ cele două pricini pentru a da o soluție unică.)

CONEXA vb. a reuni. (~ cele două pricini pentru a da o soluție unică.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CONEXÁ (< conex) vb. I tranz. A lega laolaltă, a alătura; a reuni. ♦ (Dr.) Raportul dintre două sau mai multe pricini aflate la aceeași instanță sau la instanțe de același grad, între aceleași părți sau împreună cu alte părți și avînd o strînsă legătură între obiect și cauza acelor pricini.

Intrare: conexat
conexat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conexat
  • conexatul
  • conexatu‑
  • conexată
  • conexata
plural
  • conexați
  • conexații
  • conexate
  • conexatele
genitiv-dativ singular
  • conexat
  • conexatului
  • conexate
  • conexatei
plural
  • conexați
  • conexaților
  • conexate
  • conexatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: conexa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • conexa
  • conexare
  • conexat
  • conexatu‑
  • conexând
  • conexându‑
 singular plural
  • conexează
  • conexați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • conexez
 (să)
  • conexez
  • conexam
  • conexai
  • conexasem
a II-a (tu)
  • conexezi
 (să)
  • conexezi
  • conexai
  • conexași
  • conexaseși
a III-a (el, ea)
  • conexează
 (să)
  • conexeze
  • conexa
  • conexă
  • conexase
plural I (noi)
  • conexăm
 (să)
  • conexăm
  • conexam
  • conexarăm
  • conexaserăm
  • conexasem
a II-a (voi)
  • conexați
 (să)
  • conexați
  • conexați
  • conexarăți
  • conexaserăți
  • conexaseți
a III-a (ei, ele)
  • conexează
 (să)
  • conexeze
  • conexau
  • conexară
  • conexaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

conexa, conexezverb

etimologie:
  • conexiune DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.