CONDUPLICÁȚIE, conduplicații, s. f. 1. (Bot.) Stare a unui organ conduplicat. 2. Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. – Din fr. conduplication.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDUPLICÁȚIE s.f. 1. Starea unui organ conduplicat. 2. (Ret.) Repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. [Gen. -iei, var. conduplicațiune s.f. / cf. fr. conduplication, lat. conduplicatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDUPLICÁȚIE s. f. 1. stare a unui organ conduplicat. 2. repetiție a unui cuvânt la sfârșitul sau la începutul unei fraze. (< fr. conduplication, lat. conduplicatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

conduplicáție s. f. (sil. -pli; -ți-e), art. conduplicáția (sil. -ți-a), g.-d. art. conduplicáției; pl. conduplicáții, art. conduplicáțiile (sil. -ți-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink