CONDUCTOMÉTRU, conductometre, s. n. Dispozitiv folosit pentru determinarea conductivității soluțiilor. – Din fr. conductomètre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Joseph | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDUCTOMÉTRU ~e n. Aparat pentru măsurarea conductivității electrice a apei sau a unei soluții. /<fr. conductometre
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDUCTOMÉTRU s.n. Dispozitiv pentru determinarea conductivității soluțiilor. [< fr. conductomètre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDUCTOMÉTRU s. n. aparat folosit în conductometrie. (< fr. conductimètre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

conductométru s. n. (sil. -tru), art. conductométrul; pl. conductométre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink