CONDÚCȚIE, conducții, s. f. Denumire dată fenomenului de trecere a curentului electric și a celui de transmitere a căldurii prin masa unui corp. – Din fr. conduction.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDÚCȚIE s.f. Fenomenul trecerii căldurii sau a curentului electric prin corpuri; conductibilitate. [Gen. -iei. / cf. fr. conduction].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDÚCȚIE s. f. 1. fenomenul trecerii căldurii sau electricității prin corpuri conducătoare. 2. acțiunea de transmitere a influxului nervos. (< fr. conduction)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

condúcție s. f. (sil. -ți-e), art. condúcția (sil. -ți-a), g.-d. art. condúcției; pl. condúcții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDUCȚIE TÉRMICĂ s. v. termoconducție.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink