CONDRÓNIU s. m. Plantă erbacee cu tulpina și frunzele lanceolate rigide, cu flori purpurii sau galbene, care crește prin livezi și prin semănături (Melampyrum arvense). – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDRÓNIU s. v. ciormoiag.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

condróniu s. m. [-niu pron. -nĩu], art. condróniul
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink