8 definiții pentru condrină
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONDRINĂ, s. f. (Biol.) Substanță fundamentală a țesutului cartilaginos. – Din fr. chondrine.
CONDRINĂ, s. f. (Biol.) Substanță fundamentală a țesutului cartilaginos. – Din fr. chondrine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
condrină sf [At: DEX2 / Pl: ~ne / E: fr chondrine] (Blg) Substanță fundamentală a țesutului cartilaginos.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONDRINĂ s.f. Materie proteică obținută prin fierberea cartilajului. [ < fr. chondrine, cf. gr. chondros – cartilaj].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONDRINĂ s. f. substanță proteică fundamentală a țesutului cartilaginos. (< fr. chondrine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*condrínă f., pl. e (d. vgr. hóndros, cartilagine). Chim. O substanță extrasă din cartilaginĭ și tendoane și care în apă ferbinte se preface în piftie. – Și hondr-.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
condrină s. f., g.-d. art. condrinei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
condrină s. f., g.-d. art. condrinei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
condrină s. f., g.-d. art. condrinei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
condrinăsubstantiv feminin
- 1. Substanță fundamentală a țesutului cartilaginos. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- chondrine MDA2 DEX '09 DEX '98 DN