CONDIMENTÁR, -Ă, condimentari, -e, adj. (Rar) Folosit drept condiment. – Din fr. condimentaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de Joseph | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDIMENTÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de condimente; propriu condimentelor. /<fr. condimentaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDIMENTÁR, -Ă adj. (Liv.) Care se folosește drept condiment. [Cf. fr. condimentaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONDIMENTÁR, -Ă adj. folosit drept condiment. (< fr. condimentaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

condimentár adj. m., pl. condimentári; f. sg. condimentáră, pl. condimentáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink