opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONDAMNAT, -Ă, condamnați, -te, s. m. și f. Persoană osândită printr-o sentință judecătorească. – V. condamna.

CONDAMNAT, -Ă, condamnați, -te, s. m. și f. Persoană osândită printr-o sentință judecătorească. – V. condamna.

condamnat2, ~ă [At: NEGRUZZI, S. II, 34 / V: ~dem~ / Pl: ~ați, ~e / E: condamna] 1-2 smf, a (Persoană) care a fost osândită printr-o sentință. 3 a Criticat2.

condemnat, ~ă a vz condamnat

CONDAMNAT, -Ă, condamnați, -te, s. m. și f. Persoană osîndită printr-o sentință judecătorească. Aș fi vrut să-i spun că de un an și jumătate viața mea e o viață de spion și condamnat. CAMIL PETRESCU, P. 150.

CONDAMNAT, -Ă s.m. și f. Osîndit, pedepsit (printr-o sentință judecătorească). [< condamna].

CONDAMNAT, -Ă s. m. f. osândit (printr-o hotărâre judecătorească). (< condamna)

CONDAMNAT ~tă (~ți ~te) m. și f. Persoană supusă la o pedeapsă prin judecată; persoană care ispășește o pedeapsă. /v. a condamna

condamnat a. și m. cel în contra căruia s’a rostit o condamnare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

condamnată s. f., g.-d. art. condamnatei; pl. condamnate

condamnată s. f., pl. condamnate

!condamnat adj. m., s. m., pl. condamnați; adj. f., s. f. condamnată, pl. condamnate corectat(ă)

condamnat s. m., pl. condamnați

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONDAMNAT adj., s. 1. adj. (JUR.) osândit, pedepsit, (înv.) certat. (Persoană ~.) 2. s. (JUR.) deținut, ocnaș, osândit, pușcăriaș, (pop.) rob, (glumeț) pensionar. (Un ~ recalcitrant.) 3. adj. v. incurabil.

CONDAMNAT adj., s. 1. adj. (JUR.) osîndit, pedepsit, (înv.) certat. (Persoană ~.) 2. s. (JUR.) deținut, ocnaș, osîndit, pușcăriaș, (pop.) rob, (glumeț) pensionar. (Un ~ recalcitrant.) 3. adj. incurabil, nevindecabil, (înv.) necurabil. (Un bolnav ~.)

Condamnat ≠ grațiat

Intrare: condamnată
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • condamnată
  • condamnata
plural
  • condamnate
  • condamnatele
genitiv-dativ singular
  • condamnate
  • condamnatei
plural
  • condamnate
  • condamnatelor
vocativ singular
  • condamnată
  • condamnato
plural
  • condamnatelor
Intrare: condamnat (adj.)
condamnat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • condamnat
  • condamnatul
  • condamnatu‑
  • condamnată
  • condamnata
plural
  • condamnați
  • condamnații
  • condamnate
  • condamnatele
genitiv-dativ singular
  • condamnat
  • condamnatului
  • condamnate
  • condamnatei
plural
  • condamnați
  • condamnaților
  • condamnate
  • condamnatelor
vocativ singular — —
plural — —
condemnat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

condamnat, condamnațisubstantiv masculin
condamnată, condamnatesubstantiv feminin
condamnat, condamnatăadjectiv

  • 1. (Persoană) care a fost osândită printr-o sentință judecătorească. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: osândit pedepsit antonime: grațiat
    • format_quote Aș fi vrut să-i spun că de un an și jumătate viața mea e o viață de spion și condamnat. CAMIL PETRESCU, P. 150. DLRLC
etimologie:
  • vezi condamna DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.