13 definiții pentru concubinaj

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONCUBINAJ, concubinaje, s. n. Conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie; căsătorie nelegitimă. – Din fr. concubinage.

CONCUBINAJ, concubinaje, s. n. Conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie; căsătorie nelegitimă. – Din fr. concubinage.

concubinaj sn [At: COD. PEN. R.P.P. 452 / Pl: ~e, ~uri / E: fr concubinage] 1 Conviețuire a unui bărbat cu o femeie, fără a îndeplini condițiile legale de căsătorie Si: (rar; imp) concubinat. 2 (Fig; prt) Afinitate de idei, de concepții.

CONCUBINAJ s. n. Conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor de stare civilă; căsătorie nelegitimă.

CONCUBINAJ s.n. Conviețuire nelegitimă între două persoane de sex opus. [< fr. concubinage].

CONCUBINAJ s. n. conviețuire nelegitimă între două persoane de sex opus. (< fr. concubinage)

CONCUBINAJ ~e n. Conviețuire a unui bărbat și a unei femei, nefiind căsătoriți legal; căsătorie nelegitimă. /<fr. concubinage

*concubináj n., pl. e (fr. concubinage). Traĭ fără cununie între un bărbat și o femeĭe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

concubinaj s. n., pl. concubinaje

concubinaj s. n., pl. concubinaje

concubinaj s. n., pl. concubinaje

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CONCUBINAJ s. (înv.) țiitorie. (Trăiesc în ~.)

CONCUBINAJ s. (înv.) țiitorie. (Trăiesc în ~.)

Intrare: concubinaj
concubinaj substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • concubinaj
  • concubinajul
  • concubinaju‑
plural
  • concubinaje
  • concubinajele
genitiv-dativ singular
  • concubinaj
  • concubinajului
plural
  • concubinaje
  • concubinajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

concubinaj, concubinajesubstantiv neutru

  • 1. Conviețuire a unui bărbat cu o femeie fără îndeplinirea formelor legale de căsătorie; căsătorie nelegitimă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: țiitorie
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.