9 definiții pentru concrescent
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONCRESCENT, -Ă, concrescenți, -te, adj. 1. (Bot.) Concrescut. Petale concrescente. 2. (Med.; despre organe) Afectat de concrescență; cu concrescență. – Din fr. concrescent.
CONCRESCENT, -Ă, concrescenți, -te, adj. 1. (Bot.) Concrescut. Petale concrescente. 2. (Med.; despre organe) Afectat de concrescență; cu concrescență. – Din fr. concrescent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
concrescent1 sn [At: DA ms / Pl: ? / E: concrește] Concrescență.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
concrescent2, ~ă a [At: DN2 / Pl: ~nți, ~e / E: fr concrescent] 1 (Bot; d. plante frunze, semințe etc.) Concrescut. 2 (Med; d. organe) Care este afectat de concrescență.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONCRESCENT, -Ă adj. (Despre organe) Care este afectat de concrescență. [< fr. concrescent].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONCRESCENT, -Ă adj. (despre organe) care prezintă concrescență. (< fr. concrescent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
concrescent adj. m., pl. concrescenți; f. concrescentă, pl. concrescente
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*concrescent adj. m., pl. concrescenți; f. concrescentă, pl. concrescente
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
concrescent adj. m., pl. concrescenți; f. sg. concrescentă, pl. concrescente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
CONCRESCENT adj. v. concrescut.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
concrescent, concrescentăadjectiv
- 1. Concrescut. MDA2 DEX '09 DEX '98sinonime: concrescut
- Petale concrescente. DEX '09 DEX '98
-
- 2. (Despre organe) Afectat de concrescență; cu concrescență. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- concrescent MDA2 DEX '09 DEX '98 DN