CONCÍZIE s. f. Calitatea de a fi concis; exprimare, formulare scurtă; laconism. [Var.: conciziúne s. f.] – Din fr. concision, lat. concisio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCÍZIE f. Caracter concis; exprimare laconică; laconism. [Art. concizia; G.-D. conciziei; Sil. -zi-e] /<fr. concision
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCÍZIE s.f. Calitatea de a fi concis; exprimare, formulare scurtă; laconism. [Gen. -iei, var. conciziune s.f. / cf. lat. concisio, fr. concision].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCÍZIE s. f. calitate de a fi concis; formulare scurtă. (<fr. concision, lat. concisio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de anonim | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCÍZIE s. concentrare, laconicitate, laconism, lapidaritate, scurtime. (~ stilului, a exprimării.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

concízie s. f. (sil. -zi-e), art. concízia (sil. -zi-a), g.-d. concízii, art. concíziei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*conciziúne f. (lat. con-císio, -ónis. V. de-ciziune). Calitatea de a fi concis: conciziune de stil. – Și -ízie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink