CONCITÁȚIE s.f. (Liv.) 1. Excitare. 2. Răscoală, tulburare, neliniște. [< lat. concitatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CONCITÁȚIE s. f. 1. excitație. 2. răscoală, tulburare, neliniște. (<lat. concitatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de anonim | Semnalează o greșeală | Permalink

concitáție s. f., g.-d. art. concitáției; pl. concitáții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink